Experiente culinare. Azi: Edessa

Continui seria experientelor culinare inceputa cu ceva vreme in urma cu un restaurant descoperit weekendul trecut: Edessa.

Edessa este un restaurant cu specific turcesc.

Primul lucru placut: are parcare! Se afla pe Soseaua Colentina, la vreo 100 de metri de intersectia cu Soseaua Andronache, pe partea stanga cum vii dinspre Obor, harta locatiei, adresa exacta si numere de telefon pentru rezervari aveti aici.

Numarul mare de clienti turci indica clar faptul ca bucataria este ca la mama lor acasa. Meniul este foarte variat si are de toate: de la mic dejun pana la preparate specifice bucatariei turcesti sau europene. Portiile sunt mari si satioase.

Atentie, in momentul in care se comanda fel principal, clientul primeste din partea casei un mini-platou format din zacusca, salata de iaurt cu castraveti, humus si un fel de salata coles-law, deci nu mai este necesar sa comandati vreunul din aceste item-uri. Arata asa:

Salata Mixta
Salata mixta

 

Preturile sunt peste medie, dar cum portiile sunt mari, le-am considerat justificate. Noi am comandat cate o tava cu carne de vita (eu) si cu carne de pui (Ciupercutza):

Kusbasi Tava - Tava cu carne de vita
Tava cu carne de vita

 

Tavuk Tava Tava cu carne de pui
Tava cu carne de pui

Personalul este foarte serviabil si amabil, sunt chelneri turci dar si romani, si unii si altii roiesc cu o viteza ametitoare si nu ai mult de asteptat, indiferent daca ai comandat o salata sau un fel mai complicat. Practic intregul restaurant e un stup unde parca fiecare stie ce are de facut: chelnerii sa multumeasca clientii, clientii sa vina, sa manance bine si sa plece fara a trage de timp.

Eficienta locului m-a surprins placut si recomand cu drag experienta Edessa!

Mergeti, eu am mers si am s-o mai fac!

Hai, v-am pupat! 🙂

 

Piciorul porcului – nume inspirat, meniu bunicel

In categoria Experiente culinare avem astazi Restaurantul La piciorul porcului.

Am mers odata sau de doua ori, nu m-a convins, nu stiu de ce.

Am incercat si coastele (nu m-au convins), dar si ceafa (nimic deosebit).

Totul e foarte creativ in restaurant – de la nume pana la meniu – faza e ca parca n-are acel “je ne sais quoi” care sa te dea pe spate si sa te faca sa revii…

20140409-160309.jpg

Nu stiu daca e de la amplasament sau de la faptul ca spatiul pare inghesuit, nu stiu daca, desi mancarea nu-i rea, starea de spirit pe care mi-a transmis-o locul n-a fost de nota 10, cert e ca nu e unul din locurile unde simt ca musai trebuie sa revin.

Nu e greu de gasit, dar nici usor: pe Mihai bravu, cum iesi din Pasajul Muncii catre Dristor, pe stanga e o Biserica Catolica. Pe strada de langa ea se intra catre o benzinarie Petrom. Vis-a-vis de intrarea in benzinarie se afla restaurantul nostru (aveti aici mai clar locul).

Faza e ca restaurantul rezista de ceva vreme acolo (doi-trei ani), deci vinde.

Eu vi l-as recomanda, eventual as fi chiar curios daca, prin trecerea voatra pe-acolo, reusiti sa va faceti o impresie cu care sa ma contraziceti. 🙂

Hai, v-am pupat! 😉

Trattoria Monza

De aproape un an s-a deschis in zona parcului IOR un restaurant cu specific italian: Trattoria Monza.

Monza1

Pentru ca este aproape de noi, pentru ca are preturi bune in raport cu preparatele oferite, pentru ca, spre deosebire de multe alte asemenea restaurante aici nu pare sa se fi schimbat nimic in rau fata de zilele deschiderii, am hotarat sa includ acest local in lista dedicata experientelor culinare de pe acest blog.

Meniul este foarte variat, de la fructe de mare, pizza, paste pana la bucatarie romaneasca, oamenii au de toate! Portiile sunt mari (cateodata cam prea mari!), preturile sunt medii.

De la o vreme insa ceva s-a stricat: nu prea mai poti merge acolo fara rezervare prealabila pentru ca risti sa nu gasesti loc. Si rezervarea ar fi bine s-o cam faci cel mai tarziu in dimineata zilei in care planuiesti sa mergi! Asta si pentru ca localul e gandit ca o combinatie intre o trattorie normala si un sports bar unde oamenii pot veni sa vada un meci cu gasca la una din multele plasme de pe pereti. Mai mult de-atat, oamenii au intrat si in livrari la domiciliu. Livreaza pe o raza restransa deocamdata, dar livreaza cam orice produs din meniu, mai ales pizza (care este delicioasa, parol!).

Monza2

Ce mi-a placut insa cel mai mult la ei a fost nu mancarea, desi nu am putut niciodata spune ca am ales ceva ce nu mi-a placut sau care mi-a picat greu, ci faptul ca oamenii par sa considere acel loc ca pe un business adevarat in care reinvestesc continuu. Astfel, de la aparitia de nou personal adaugat celui mai putin numeros de la inceput, totul ajustat la numarul de clienti zilnici, oamenii au inchiriat/cumparat (inca nu stiu) inca un spatiu, poate la fel de mare, daca nu mai mare, in imediata vecinatate, spatiu ce se vrea un soi de ballroom, deci ceva de alta liga, insa pe care sunt convins ca la penuria de localuri pentru nunti/botezuri din Bucuresti il vor tine ocupat full time.

Asa se face treaba, asa se fac bani: cu servicii de calitate, cu produse de calitate, cu banii pusi la munca!

Bravo lor!

Foto credit: Trattoria Monza

Restaurantul Costelarie

Mi-a trecut azi prin minte sa inaugurez o categorie noua pe acest blog: Experiente culinare.

Voi posta in cadrul sau parerile mele despre locurile in care ajung sau sunt invitat sa mananc sau sa beau o cafea.

Incepem in forta cu un loc nu foarte popular: Restaurantul Costelarie (la coaste)! Este situat pe 11 Iunie, la capatul dinspre intrarea in Parcul Carol. Sunt un mare amator de coaste si de ceva vreme mi-am pus in minte sa descopar locul unde se fac coaste mai bune decat cele de la Hard Rock Cafe. Si, printr-o intamplare (un prieten a dat odata checkin pe Foursquare acolo), locul mi-a atras atentia.

Si m-am dus. Si m-am dus si-a doua oara, si uite-asa am ajuns acolo de vreo patru-cinci ori! Bai, sunt bune! Pretul pentru o portie de coaste este 27 lei. Pe platoul de lemn care ti se aduce se lafaie o grmada de cartofi prajiti in forma de chips-uri, un sos de rosii si unul numit al casei, alb, plus coaste ca la 40-50 de cm lungime in total! Portia e medie spre mare, dar daca esti pofticios si infometat, e la fix! Portia arata exact asa:

coaste

Ca pret sunt mai jos decat cele de la Hard Rock, ca gust si mod de preparare sunt usor diferite, dar sunt cele mai bune din Bucuresti (dupa cele din Hard Rock, din ce am incercat eu pana acum).

Cam atat despre Costelarie. Evident ca au si alte preparate in meniu, puteti sa consultati acest meniu pe site-ul lor (www.coaste.ro).

Precizez ca acest post nu este unul platit, pana la momentul cand voi anunta altfel, tin sa public in noua categorie pareri proprii, personale, mai bune sau mai rele despre locurile unde ajung.

Hai, v-am pupat! 🙂