Examenul auto – cum să iei sala

În primul şi în primul rând, atunci când te apuci de învăţat pentru sală trebuie să îţi procuri un manual. Găseşti la toate tarabele, în general toate sunt bune, eu am avut manualul intitulat Codul Rutier de la Editura Naţional.

Ai acolo, din punct de vedere teoretic, tot ce-ţi trebuie. Dacă ai citit cu atenţie cartea asta odată – de două ori (se citeşte relativ uşor şi repede), poţi trece la chestionare.

Eu, căutând pe net, am dat de site-ul www.permis-de-conducere.ro. Acolo cu 5 euro pe lună ai acces la toată legislaţia, pe capitole. Ce e mişto în structura site-ului este faptul că citeşti un capitol de legislaţie iar la finalul lui ai un chestionar de 30 de întrebări din care trebuie sa răspunzi corect la minim 25 pentru a putea trece la capitolul următor din legislaţie. Nu vă spun ce greu mi-a fost mie, ca inginer, la capitolul de legislaţie, cu infracţiunile, contravenţiile şi toate cele, pe care până nu le-am pus pe o foaie, ca pe o matrice logică, nu mi-au intrat în cap şi pace! 🙂

Având ambiţia să iau din prima sala am plătit de două ori câte o lună a câte cinci euro pentru facilităţile din site, dar a meritat pe deplin. Din banii ăştia poţi să înveţi legislaţie, poţi avea acces la chestionarele grupate pe capitole, poţi avea acces la chestionare identice cu cele de care te loveşti când dai sala efectiv. Un alt mare avantaj, pe care nu îl ai la alţii (ori de care eu la alţii nu am auzit) este că după ce termini un chestionar, indiferent dacă este unul “de capitol” sau unul dintre cele cu întrebări din toată materia din care trebuie să răspunzi corect la 22 de întrebări din 26, ca la Poliţie, ai posibilitatea să vezi unde ai greşit şi să ţi se explice de ce răspunsul tau nu a fost corect conform Codului Rutier.

În afară de chestionarele de acolo am mai făcut şi chestionare de pe http://www.drpciv.ro, site-ul oficial al Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor. Atenţie, portalul respectiv funcţionează doar sub Internet Explorer, vă faceţi cont şi aveţi acces la chestionarele lor, cele ce pică efectiv la concurs. Dezavantajul la aceste chestionare este că nu ştii unde ai greşit, şi dacă ai făcut 5 greşeli eşti declarat respins fără drept de apel, avantajul lor este însă că te obişnuiesc cu interfaţa din timpul examenului şi nu va mai trebui să te concentrezi la altceva în momentul în care ai intrat în sală.

De aceea sfatul meu este sa apelaţi întâi la carte, apoi la revizuirea teoriei de pe www.permis-de-conducere.ro cu chestionarele aferente (cele de sfârşit de capitol şi cele 40 pe care le puteţi rezolva în afara studiului capitolelor), pentru ca la final, spre a vă obişnui cu interfaţa de concurs să faceţi NUMAI de pe site-ul DRPCIV. In momentul în care ajungeţi la o performanţă de 10-15 chestionare cu ADMIS aici, puteţi merge fără grijă la examen.

Ce acte trebuie să aveţi cu voi şi care este traseul de urmat din momentul în care pătrundeţi pe uşa principală de la DRPCIV:

– în primul rând dosarul care cuprinde: analizele medicale, fişa de şcolarizare pentru conducerea autovehiculelor pe care o primiţi la finalizarea şcolii din partea instructorului, fişă pe care trebuie să aplicaţi o poză 3 x 3,5 mm, o cerere tip către DRPCIV pe care de obicei o puteţi lua de la şcoala unde aţi făcut şcoala, un certificat de cazier judiciar în care să se specifice că este necesar la examenul auto; o copie după actul de identitate, actul de identitate in original şi două chitanţe doveditoare de plata a 68 lei (preţul carnetului), respectiv 5 lei (costul examinării). Mare atenţie: plătiţi chitanţele la o unitate CEC din sectorul vostru înainte de a merge la DRPCIV, acolo e o agenţie CEC, însă poţi sta la coadă şi 45 de minute pentru plăţile respective!

– cu dosarul de mai sus mergeţi la unul din ghişeele pe care scrie Emitere Permise Noi (în Bucureşti aşa e), faceţi coada de rigoare (eu am stat vreo jumătate de oră). La capătul acestei cozi eşti introdus în sistem, se aplică un cod de bare pe dosar, ţi se face poza de permis şi ţi se înmânează un petic de hârtie cu un alt cod de bare. Tot de la acest ghişeu obţii programarea pentru proba practică (traseul). Ai grijă să optezi pentru unul dintre poligoanele pentru care ţi-a indicat instructorul tău să optezi!;

– cu peticul de hârtie mergeţi către sala de examinare, îl arătaţi la ghişeul de la intrare şi sunteţi repartizat aleator într-una din săli. Fiecare sală are aproximativ 20 de staţii de lucru, cu monitoare de 21′ pe o masă şi un scaun aferent. În partea de jos a monitorului, integrat în el, se află un cititor de cod de bare. Pui peticul de hârtie în zona respectivă, eşti identificat şi ţi se urează noroc. Dacă eşti băiat deştept, în aproximativ 10-15 minute din cele 30 pe care le ai la dispoziţie ieşi ADMIS cum am ieşit eu miercuri din sală!

Asta e aventura spusă “pe repede”, emoţiile trăite de mine în cele trei ore cât am stat efectiv acolo nu pot să le explic, dar cei mai deşteţi dintre voi (adică toţi) le pot bănui…

Hai, că v-am lămurit şi cum se ia sala! V-am pupat! 🙂