Un actor mare care poate juca orice, ăsta e Jack Nicholson.
La cei aproape 74 de ani, omul ăsta, care a fost nominalizat la Oscar de 12 ori, câștigând statueta de trei ori (cu As Good As It Gets – 2003, One Flew Over the Cockoo’s Nest – 1975 pentru rol principal masculin şi cu Terms of Endearment – 1983 pentru rol secundar masculin), m-a uimit și joi seară când l-am vazut în How do you know.
Filmul nu e mare lucru, adică e de văzut, dar nu e extraordinar. Faza e că Nicholson face un rol nemaipomenit și aici, ca și în The Bucket List sau Anger Management. Și distribuția e grozavă, alături de el apărând Reese Witherspoon, Owen Wilson și Paul Rudd.
Ce m-a făcut să scriu postul ăsta? Plăcerea pe care am simțit-o în jocul marelui actor, a magiei pe care o imprimă acestei arte care se numește cinematograf.
Știe să combine stările de spirit, reacțiile psihologice, emoționale și comicul de situație. Știe să dea spectatorului ceea ce așteaptă de la el exact în momentul în care acesta tânjește după fiorul respectiv.
Nu pot să nu îmi amintesc de modul magistral în care a jucat rolul colonelului Jessep din A Few Good Men când scriu despre emoția paroxistică transmisă de el în filmele lui.
E un mare actor, o figură uriașă, merită văzut în orice rol principal sau secundar pe care l-a jucat vreodată. Una peste alta e un exemplu de profesionist.