Zilele trecute canalele de ştiri anunţau că statul român (adică noi toţi) a pierdut un proces la în faţa instanţelor superioare europene în dauna unei românce care a fost muşcată de câini.
E oare important pentru alde Brigitte Bardot că femeia respectivă a dat statul în judecată acum… 11 ani sau că biata femeie, după ce a pătimit zece ani, acum nici nu mai trăieşte (tot din cauza rănilor suferite şi a şocului, deci a câinilor vagabonzi)? Îi interesează pe aceşti iubitori de animale că nouă ne e frică să mai ieşim noaptea pe stradă?
Pe mine m-au muşcat la viaţa mea de bucureştean nici mai mult nici mai puţin de trei (3) câini vagabonzi. Şi eu sunt dintre cei mai paşnici oameni, nu-mi poate nimeni reproşa că i-am asmuţit, că nu ţine. Vineri şi sâmbătă seara spre exemplu, venind spre casă, am fost “curtaţi” de doi astfel de câini şi până nu ne-am urcat în taxi sau n-am trecut pe partea cealaltă a străzii, n-am scăpat de ei. Veţi spune deci că sunt subiectiv în acest caz. Sunt subiectiv oameni buni, sunt muşcat şi nu mai vreau să trăiesc cu frică în oraşul meu capitală europeană!
Nu e normal ca asociaţiile de ocrotire, care-şi iau bani de-afară ca să sterilizeze aceste animalele, să câştige în faţa oamenilor! Nu mai vorbim de raţia zilnică în bani alocată în centrele unde sunt adunate, care din câte am înţeles ar depăşi în cuantum suma alocată unui deţinut de drept comun… Până la urmă e mai important să laşi nişte bestii în libertate sau să ai oamenii cetăţii liniştiţi pe străzile acesteia?! Mi se pare şi contraproductiv. Decât să ai grija scandalurilor iscate de fiecare dată când se întâmplă o grozăvie ca asta, nu mai bine încerci să ieşi de sub lupa publică făcând practic ce te-ai angajat să faci?!
Pentru că legi ar fi, dar babele din blocul meu sau al vostru nu lasă hingherii să o aplice! Aceştia sunt atacaţi cu pietre şi sudalme de către pensionarii care cresc pe lângă blocuri haimanalele. Nu se mai poate aşa! Nu zice nimeni să nu ai un suflet căruia să-i porţi de grijă, dar fă-o la tine acasă, nu propăşi haite în jurul blocurilor că nu-i nici igienic nici normal!
Nu mai devreme de începutul anului o femeie a murit sfâşiată de bestii canine. Ce răspuns au primit cei ca mine? Ce căuta acolo unde erau câinii?! Mergea către slujbă, idioţilor!
Nu interzic oamenilor sa iubească animalele, nu am cum şi nu am căderea! Îi respect pe cei ce au un animal pe lângă casa lor, eu nu sunt dintre ei, dar asta pot respecta şi chiar ar fi aiurea să nu o fac!
Nu e însă normal să fim obligaţi să plătim noi, contribuabilii, banii pe care oamenii îi câştigă în instanţele internaţionale în procese împotriva statului, atâta vreme cât legiuitorul întârzie aprobarea unor legi sau aplicarea lor!
Eu plătesc, eu sunt muşcat! Până la ora actuală, România era cunoscută drept campioană neoficială la nivelul câinilor comunitari. Acum, cu această decizie a devenit campioana şi la nivel oficial!
Ce ar mai trebui să ni se întâmple pentru ca să se înceapă măcar să se facă ceva?!…