Mă uit zilele astea în jurul meu şi nu încetez să mă minunez: oameni care toată vara au fost optimişti şi încrezători că “trecem noi şi prin asta” îmi apar astăzi mai pesimişti şi mai deprimaţi decât mă aşteptam.
O fi de vină toamna care ne-a scuturat la început cu câteva zile reci? Sunt născut toamna, sunt adeptul toamnelor lungi, calde si pline de miresmele belşugului, deci nu aş vrea să cred asta…
La urma urmei oare contează anotimpul? La urma urmei anotimpul ne face mood-ul? Hai prieteni să infirmăm asta! Hai să nu vrem să lăsăm convenienţele să ne spună că se termină ceva, hai să vedem că afară e încă frumos, avem parte de zile minunate, începe să miroasă cum mirosea pe vremea când eram mici şi reîncepea şcoala, hai să aşteptăm să se coacă strugurii cei dulci, hai să ne lase gura apă gândindu-ne cât de dulci pot fi perele acelea “ruginite” care numai toamna se coc, hai să vedem verdele acolo unde el există şi auriul în loc de ruginiul care îl înlocuieşte…
Îmi place cum miros vinetele coapte, şi asta numai toamna poţi simţi, îmi place că numai acum mă pot bucura dimineaţa când văd că e soare afară ştiind că nu am de ce mă teme, temperaturile nu vor sări de nişte limite acceptabil-plăcute.
De-aia îmi place toamna. Nu trebuie să ne considerăm veştejiţi şi lipsiţi de vlagă la venirea ei, ne dă atâta bucurie, atâta îndem la visare şi atâtea motive de optimism… Cine suntem noi să o contrazicem? 🙂
Ai dreptate … In iuresul vietii de zi cu zi uitam sa vedem cat de frumoase sunt culorile copacilor toamna. Iti multumesc ca-mi aduci aminte 🙂
Sa nu uitam sa strecuram in program o plimbare in parc pentru a rascoli frunzele cazute. Cu conversii 😉
Da, mie anotimpul imi influenteaza starea de spirit. Spre exemplu, iarna sunt mai abatut.