Am fost aseară, ca delegat al Raluk.ro, la unul din filmele prezentate la cinema Studio în cadrul Festivalului Filmului European.
Am văzut un film, Loft, belgian, de la care nu aveam prea multe aşteptări. Înainte de a-l vedea, l-am asimilat unei producţii fără prea mari pretenţii, a cărui notă de 7,4 pe IMDb a fost interpretată de mine în genul în care interpretăm cele 5 stele de la hotelurile turceşti (e de 5 stele! da mah, dar d-alea turceşti 🙂 ).
Subiectul filmului, unul original, m-a surprins plăcut şi m-a ţinut tensionat şi captivat de la început până la sfârşit. Iată despre ce e vorba: se iau cinci prieteni foarte buni, foarte însuraţi cu toţii:
Unul dintre ei este arhitect şi are în proprietate o mansardă într-unul din imobilele proiectate de el. Ca un amic bun ce este, dă celorlalţi patru prieteni câte o cheie de la mansardă în pentru ca aceştia să-şi poată aduce acolo cuceririle de-o noapte, departe de bănuiala soţiilor ce ar fi putut fi iscată de eventuale extrase de cont de la băncile unde aveau cardurile cu care în lipsa acestei mansarde ar fi plătit camere la hoteluri pentru aventurile lor.
Toate bune şi frumoase până într-o bună zi când unul dintre ei găseşte în patul din mansardă o femeie moartă, într-o baltă de sânge.
Aici scenariul se separă, se merge pe două planuri, unul în care cei cinci amici ajung rând pe rând la apartament şi încep să facă supoziţii şi bănuindu-se reciproc de crimă şi alt plan în care cei cinci sunt interogaţi de poliţie în mod separat. Astfel ni se desfăşoară prin faţa ochilor întreaga intrigă, în imagini şi explicaţii ale eroilor principali.
Nu vă voi povesti tot filmul, cert este că până la final am oscilat în a considera criminal pe unul sau pe altul din ei, la un moment dat am crezut chiar că soţiile lor ar fi putut pune la cale crima.
Creierul întregii tragedii a fost însă cine nu te aşteptai mai puţin, cel care nu folosise mansarda niciodată. El instalase însă acolo camere video ascunse pentru plăcerile lui voyeuriste şi perverse, cunoscând astfel în amănunt tot ce se petrece. Astfel, văzuse cu mirare că toate soţiile celorlalţi patru trecuseră prin patul arhitectului. Arătând asta încornoraţilor s-a născut ideea de răzbunare. A “sinucis-o” pe amanta arhitectului şi apoi l-au legat şi pe el lângă ea, înscenând astfel o crimă pe care la final poliţia a pus-o pe seama lui.
Una peste alta este de văzut filmul, m-a surprins că din nişte actori necunoscuţi publicului străin şi dintr-un buget relativ mic au reuşit un film care sa ţină spectatorul în priză de la început la sfârşit. Bravo lor!
bravo, metalistule!! nu ne povestesti filmul, dar ne spui criminalul!! de ce ne-am mai duce sa-l vedem?
totusi, povestea asta ma face sa ma gandesc sa imi schimb idolul: locul lui Charlie este amenintat de catre arhitect!! Paziti-va nevestele !!!!!!!!!!1 :))))))))
Am recomandat filmul de principiu, nu ai unde sa-l vezi, a fost doar in seara respectiva in cadrul proiectiilor din cadrul festivalului! De-aia ti-am spus si cine e criminalul! 😛
Pe de alta parte, ai putea face o combinatie intre arhitect si Charlie! (by the way, cica in locul lui Charlie Sheen in Two and a Half Men producatorii s-ar fi inteles cu Ashton Kutcher, care a pus zilele trecute pe twitter o intrebare (“cat e radical din 6,25?”), e pe bune!)
“Creierul întregii tragedii a fost însă cine nu te aşteptai mai puţin, cel care nu folosise mansarda niciodată.”
Uite una pe care Zanu a scapat-o! Sa intelegem ca creierul a fost unul care te asteptai mai mult! :))))
excellent, Ipse !!!! 🙂