Vorbeam astăzi cu cineva la telefon. La un moment dat, pe la sfârşitul convorbirii, omul întreabă cam de nicăieri: “ce părere aveţi?”.
În zilele astea, când toţi sorbim cu ochi hulpavi imagini transmise de televiziunile de ştiri începând cu ora 18, oricine ştie la ce se referă această întrebare. Da, la #revolutie! Ne e parcă şi frică s-o numim aşa, ne e parcă şi teamă că vom cădea în patima în care am căzut acum 22 de ani. Am vrea să fie o revoluţie la nivelul aceleia dar parcă acum nu mai sunt aceleaşi datele problemei. Acum nu ne e interzis să călătorim, acum nu ne e interzis să vorbim, acum nu ne e interzis să ne strigăm deznădejdea.
De aceea, cei care nu s-au lăsat scoşi din case de ceea ce se-ntâmplă, parcă încă îşi caută o justificare a unei astfel de eventualităţi. Mulţi s-au săturat de furăciuni, dar nu au speranţa că ieşind se va termina cu ele. Pentru că am mai păţit-o.
S-a ieşit în stradă, s-a schimbat puterea şi locul acesteia a fost luat de ceea ce am ajuns să trăim azi. Şi-atunci de ce? De ce să ieşim? Să înlocuim pe cine cu cine? Un lup cu frate-său? Care din reprezentanţii actualei clase politice e fără pată? Până şi copii de ţâţă ştiu că cei de la vârf se ceartă în faţa camerelor TV şi îşi împart afaceri, bani, influenţă atunci când nimeni nu-i vede.
Revoluţia din ’89 ne-a învăţat un adevăr dureros: la un moment dat cei aleşi după astfel de mişcări se constituie într-un fel de tagmă care numai cu idealurile respectivei revoluţii nu mai sunt compatibili!
Toate guvernele ce ne-au condus după 22 decembrie au avut în componenţă şacali mai mari sau mai mici. Şi-atunci de ce să iasă omul de rând în stradă? Ce câştigă? Mai nimic!
După o perioadă mai mică sau mai mare de timp lipsa de scrupule iese la iveală. Foamea de putere şi orbirea la care puterea te duce, conduce la ceea ce avem azi în ţară. Am ajuns să ne mulţumim cu conducători care să fure mai cu bun simţ! Am ajuns să vrem în fruntea noastră găinari, nu criminali veroşi!
Săracă ţară! Nu cred că o nouă revoluţie te va salva! Pentru că aşa cum ziceau oamenii de rând chiar şi în vremurile de aur ale democraţiei româneşti dintre cele două războaie mondiale, “vin ai noştri, pleacă-ai noştri, noi rămânem tot ca proştii!”.
Lasa bre, ajunge 8 ani, sau poate nu te-ai saturat de Nuti Roberta, Boc, de patinoare in zone unde nu este canalizare si apa curenta, de partii de ski unde nu exista infrastructura, de teleski unde nu exsista partii de ski, de furat alegeri prin strainataturi, de impostura, de oameni incompetenti promovati in f-ctii de ministii gen Funeriu, Igas etc…. ……?
Lista poate continua
Pai m-am saturat bre, ai tu impresia ca postul asta este unul pro actuala putere politica?! Daca asa pare, nu e! E unul de neputinta in fata lipsei de alternativa!
Bun, atunci ne vedem in piata sa ne exhibam frustrarile…