Așa s-a auzit în urmă cu 38 de ani în casa în care locuiau ai mei. Casa nu mai există, a fost demolată, însă a găzduit primele explorări ale lumii din partea mea. Era o casă măricică, cu o curte minunată, cu două grădini, una în față, plină cu flori felurite (dar din care nu-mi amintesc decât daliile și regina nopții) și una în spate mai mare, care la intrare avea o portiță străjuită de un păr bătrân ce toamna se umplea de niște minuni dulci și zemoase…
Cel ce făcea urarea era cel ce avea să-mi fie naș, Paul pe numele lui mic, un om jovial, binecunoscut la vremea aia în urbea mea natală.
Pauliciu’ eram eu, (Paul este al doilea nume al subsemnatului), iar ai mei, deși nu prea ar fi vrut, au trebuit să respecte dorința nașului (până la urmă e un nume frumos, nu? :)).
Așa mi-am început viața deci, cu voie bună, cu oameni care mă iubesc alături. Și așa am avut norocul să o și continui, cu oameni dragi alături, de la frații mei cu care împart de când mă știu și bune și rele până la părinții mei care s-au chinuit să îmi dea o educație bună datorită căreia multă lume mă îndrăgește azi, de la prietenii mei buni și până la iubita mea Ciupercutza (care, apropos, de ziua mea, pe 6 octombrie a scris un post la care nu am știut cum să reacționez din cauza emoției, iată-l aici, thanks darling!!!).
Și viața asta a mea, nici mai grea nici mai ușoară, nici mai frumoasă și nici mai urâtă este ceea ce mi-am dorit eu să fie, este ceea ce muncesc sau visez eu să se întâmple. Nu a fost ușoară mereu, ar fi plictisitor să fie așa, a fost și grea, dar greutățile astea mi-au servit drept lecții care m-au făcut mai precaut, mai selectiv, poate mai deștept.
M-am tot gândit ce să scriu de ziua mea pe blogul ăsta atât de drag mie și în afară de mulțumiri adresate celor ce m-au urat precum și mulțumire apropos de viața mea perfectibilă nu am știut ce să scriu.
Pentru că mi-e bine cu mine, mi-e bine cu voi, cei ce știu că mă citiți, mi-e bine cu cele 38 de începuturi de toamnă pe care le-am petrecut cu mine și pentru mine.
Așa că dragii moșului, VĂ MULȚUMESC DIN SUFLET, pentru gândurile bune exprimate prin diferite mijloace. M-am simțit foarte bine când am văzut La Mulți Ani-urile voastre de pe Facebook sau adresate telefonic, pe email sau SMS! Vă întorc gândurile bune prin intermediul acestui post și vă asigur că m-ați bucurat mult! 🙂