Aflând de pe bloguri că duminică seară urmează să se aprindă luminiţele de sărbători prin centru, am purces şi noi, odată cu restul bucureştenilor cred, să vedem minunea.
Am ajuns la Piaţa Unirii pe la 18:30, exact în momentul în care arteziana mare de la fântâni s-a aprins:
Am pornit apoi încet, pe o vreme caldă (un termometru de pe o reclamă arăta 14 grade…!) către Universitate. Era lume foarte multă, au închis bulevardul dintre Universitate şi Unirii pentru vreo jumătate de oră:
Am aflat că Oprescu fusese în Piaţa Timpului (piaţeta de lângă magazinul Cocor) şi că el a fost cel ce a pornit oficial feeria luminoasă. Când am ajuns noi în zona respectivă nu mai era în locul respectiv decât mulţimea de gură-cască precum eram şi noi şi un cor de copii ce cânta cântece de Crăciun. Performanţa lor era proiectată pe ecranul mare de pe zidul magazinului:
Nu am fost foarte încântaţi de ce am văzut la Unirii sau pe bulevardul ce merge la Universitate. Nici noi nici lumea din jur. În sensul că, fiind obişnuiţi cu risipa de lumină din anii trecuţi, acum raritatea ghirlandelor ţipa din toate părţile a criză economică… Ceea ce şi e! 🙁
Am zăbovit puţin la intrarea în Bucureştiul Vechi pentru a fotografia asta:
Mai departe, mergând cu speranţă că poate la Universitate nu s-au zgârcit, am ajuns acolo şi am descoperit “bradul” din rond şi faptul că pe bulevardul ce merge către Romană ghirlandele sunt mai dese şi parcă mai mari:
Din rond am coborât în pasaj, ne-am omenit cu o ciocolată caldă şi cu puterile renăscute, am pornit spre Romană. La Romană ne-am dus glonţ spre o cofetărie mică descoperită sâmbătă (între KFC şi magazinele de ţoale pentru corporatiste) care face cred cele mai gustoase, bune şi moi pricomigdale. Dacă ajungeţi în zonă aruncaţi un ochi, mi se pare de mare angajament. Au acolo tot felul de prăjituri şi produse de patiserie, ei spun de exemplu că frişca e naturală, n-am încercat-o dar urmează, prin intermediul unui ecler care mi-a făcut cu ochiul…
Cam asta a fost aprinderea luminiţelor, ne-am întors apoi pe jos până la Universitate, am prins o fotografie şi cu fântâna de la Arhitectură:
Mi se făcuse foame, aşa că am trecut pe la amicii cu Hot Dogi din Bucureştiul Vechi, după care acasă! Gata!
Am înţeles că luminiţele se vor aprinde treptat azi partea a doua şi mâine partea a treia (şi ultima). Zonele rămase ar fi Kiseleff şi Aviaţiei.
Hai, v-am pupat!
Tu te declari nemultumit de ce ai vazut in Bucuresti? Te invit in Luxemburg si aici sa vezi criza. Austeritate nemteasca. Versailles-ul este la fel. Saracie mare, dar asta este cam de vreo 3 ani incoace.
Hai, te-am pupat. (si te astept in Lux)